State membre
Stat |
Data intrării |
Stat |
Data intrării |
|---|---|---|---|
Andorra |
21.10.2004 |
Italia |
12.01.1972 |
Angola |
19.02.1997 |
México |
16.10.1992 |
Bolivia |
12.03.1985 |
Moçambique |
09.05.1994 |
Brasil |
12.01.1972 |
Monaco |
14.06.1984 |
Cabo Verde |
16.10.1992 |
Nicaragua |
18.05.1973 |
Chile |
26.11.1990 |
Panamá |
10.07.1195 |
Colombia |
06.07.1995 |
Paraguay |
12.01.1972 |
Côte d'Ivoire |
15.12.1999 |
Perú |
12.01.1972 |
Costa Rica |
08.07.1996 |
Portugal |
12.01.1972 |
Cuba |
19.07.1988 |
República Dominicana |
12.01.1972 |
Ecuador |
12.01.1972 |
Republica Moldova |
16.10.1992 |
El Salvador |
14.09.2006 |
România |
25.02.1980 |
España |
12.01.1972 |
San Marino |
21.02.1985 |
Filipinas |
19.09.1985 |
São Tomé e Príncipe |
16.10.1992 |
France |
12.01.1972 |
Sénégal |
22.06.1999 |
Guatemala |
14.06.1984 |
Timor-Leste |
19.11.2004 |
Guiné-Bissau |
08.11.1990 |
Uruguay |
28.01.1985 |
Haïti |
12.01.1972 |
Venezuela |
01.03.1990 |
Honduras |
12.01.1972 |
Observatori permanenţi
Argentina, Ordre de Malta, Santa Sede.
Condiţii de aderare
Uniunea Latină este constituită din state de limbă şi cultură de origine latină care au semnat şi ratificat Convenţia de la Madrid, precum şi din cele care au aderat la aceasta conform normelor prevăzute.
Organizaţia reuneşte în prezent aproape toate statele susceptibile de a se integra în Uniunea Latină. Acestea sunt, conform recomandărilor şi precizărilor adoptate în 1992, ţările care răspund la unul sau mai multe din următoarele criterii:
- criterii lingvistice (limbă oficială neolatină – limba învăţǎmântului neolatină – limbă neolatină utilizată ca mijloc de comunicare în viaţa cotidiană şi în mijloacele de informare în masă);
- criterii lingvistico-culturale (existenţa unei literaturi semnificative într-o limbă neolatină – presă scrisă în cea mai mare parte într-o limbă neolatină în ce priveşte atât tirajul, cât şi numărul de titluri – televiziune într-o mare proporţie într-o limbă neolatină – radiodifuziune pe scară largă într-o limbă neolatină);
- criterii culturale (moştenire directă sau indirectă a unui patrimoniu provenit din Roma antică, faţa de care statele respective îşi manifestă fidelitatea şi pe care îl perpetuează, în special prin predarea latinei şi a limbilor străine neolatine, prin schimburi culturale cu alte ţări latine – organizare socială, în special pe plan juridic, în respectul libertăţilor fundamentale şi al principiilor generale ale drepturilor omului, al democraţiei, toleranţei şi libertăţii cultelor).
